Acest exercitiu urmareste insusirea programului de locuinta la un nivel complex, respectiv a schemei functionale distribuita pe mai multe niveluri, a gabaritelor acestora precum si a expresiei arhitecturale a spatiului in conditiile impuse de posibilitatile de iluminare naturala de pe acest amplasament. Proiectul urmareste corelarea spatiilor cu mobilierul- de la tipurile si ergonomia acestuia pana la ambianta creata, unitatea stilistica a intregului proiect.
Imobilul de fata este elaborat cu dotari si o echipare completa care asigura desfasurarea unor activitati diverse precum si o locuire confortabila pentru beneficiarul de fata.
Ca personaj, Eliade a avut un caracter introvertit si pasionat de lectura. Literatura a fost pe primul loc in activitatile sale, alaturi de pasiunea pentru obiceiuri mai putin nobile, precum tutunul, opiumul si alcoolul. A fost defavorizat inca din adolescenta, a capatat frustrari- ii era interzis sa citeasca anumite scrieri, astfel cartile "interzise" s-au transormat in carti lecturate in podul casei pe ascuns, nu a suportat presiunile si constrangerile. A cautat un loc liber in care sa se exprime liber, unde a putut fi apreciat; a ajuns sa locuiasca in Paris, lasand in urma Miscarea Legionara din Romania.A fost avid de cunoastere, a capatat o pasiunea pentru locurile orientale, a fost singurul care a conceput o istorie a religiilor, poate si datorita culturii spirituale a indienilor fata de europeni, ce a ajuns mai mult ca o atractie pentru Eliade.
A fost casatorit de doua ori, prima sotie Nina a murit, lasandu-i in urma o fiica, Giza, a doua sotie, Cristinel urmandu-l pana la sfarsitul vietii, ducand impreuna un trai modest la batranete intr-un cartier din Chicago.
Activitatea didactica a lui Eliade a fost una impresionanta, Universitatea Loyola din Chicago denumind catedra de Istoria Religiilor cu numele acestuia, ca dovadă a vastei sale contribuţii la literatura specializată din acest domeniu.
Casa Mircea Eliade incearca sa inglobeze toate aceste trasaturi.
Conceptul imobilului graviteaza in jurul ideii de sacru in profan si legatura cu culturile orientului indepartat.
Intrucat beneficiaza de o slaba iluminare datorita orientarii si imobilelor din jur, s-a incercat maximizarea cantitatii de lumina ce intra in spatiul interior.
Astfel, imobilul este structurat pe demisol, parter si doua etaje. In acoperis a fost inglobat un luminator in dreptul zonei de zi, precum si in planseul celor doua etaje. In zona de zi, structurata pe cele 3 niveluri in jumatatea din spate, cu vedere inspre curtea interioara, spatiul a fost inchis cu pereti cortina, alaturandu-se foi de geam cu latimea de pana la 1.5 m .
Patrunderea luminii in casa prin acest luminator reprezinta de fapt hierofania locului, integrarea sacrului in profan.
Ordonarea spatiului este simpla, intrarea se face prin partea dreapta in fatada, se urca pana la nivelul parterului 1.8 m . Spatiul ce apare prezinta o circulatie usoara pentru beneficiar. Din hol in stanga se gaseste bucataria cu utilitatile necesare, si accesul spre garaj, in capatul holului un grup sanitar, iar in dreapta zona de luat masa, zona de zi si scara. Urcand la etaj se ajunge intr-un alt spatiu de relaxare din care pleaca accesul spre cele doua dormitoare, fiecare dintre ele dotate cu o baie si un dressing generos. Ultimul nivel prezint iarasi o zona de zi, ce beneficiaza de lumina din plin, perfecta pentru desfasurarea activitatilor din aria scrisului si cititului, dar si altele.
Fatada imobilului este inspirata tot din scrierile lui Eliade, dar si de un tablou al lui Rubens, Caderea ingerilor blestemati. De fapt asupra intregului imobil s-a aplicat un alt mic concept. Locul de sub luminator reprezinta spatiul in care a cazut capetenia unei caste. Aripile sale coboara de sus de pe acoperis pana jos unde este cazut, lucru reprezentat pe foaia dubla de sticla a scarii iar intre ele aplicate placi inegale si variate de cupru. In jurul capeteniei stau ceilalti ingeri. Acestia din urma sunt reprezentati pe fatada placata cu piatra de rau, ca forme suprarealiste, din foi de cupru, ce urca pana sus, incercand sa se apropie de divin. Toata aceasta scena reprezinta integrarea sacrului- ingerii in profan- realitatea noastra, iar la alt nivel, decaderea capeteniei vazuta de ceata de ingeri.
Arhitectura acestui imobil se integreaza si subordoneaza cerintelor de coerenta a secventelor particulare de tesut urban si participa la punerea in valoare a caracteristicilor dominante ale acestuia printr-o expresie arhitecturala contemporana. Cladirea tine seama de caracterul zonei si caracteristicile imobilelor invecinate in ceea ce priveste volumetria si arhitectura fatadei. Se poate remarca simplitatea volumelor, adecvarea scarii si controlul imaginii din toate directiile din care volumul este perceput in relatie cu cadrul construit in care se insereaza.
